Eu si Facebook

Facebook-the people you went to school with /// Twitter-the people you'd wish you had gone to school with

Completam azi un chestionar despre retele de socializare si 80% dintre intrebari erau despre Facebook. My 2, or more, cents about this.

Am un profil de Facebook de acum 2 sau 3 ani, nu mai stiu exact. Oricum, era deja un site foarte cunoscut cand m-am inregistrat si eu.  Acum, la fel ca atunci, habar nu am cum functioneaza.  Cred ca au durat vreo 2 ani pana sa postez ceva pe wall (habar n-am cum e tradus in romana-peretele meu?) pentru ca mi se pare user unfriendly dus la extrem. Pe langa tona de reclame care te deruteaza si-ti distrag atentia, o multime de optiuni sunt ascunse si habar nu am unde trebuie sa intru. De exemplu, am vrut sa elimin pe cineva din lista de prieteni. Habar n-aveam unde trebuia sa intru si am petrecut vreo 5 minute prin setari si optiuni pana sa gasesc (la profilul persoanei in cauza) un minuscul buton de unfriend.

Apoi sunt jocurile gen Farmville, Cityville si orice altceva care se termina in -ville. Primeam notificari zilnice de cadouri, cereri de ajutor, vrei sa fi vecinul meu? si asa mai departe. Managerul IT de la firma la care lucrez mi-a trimis un friend request pentru ca in minutul doi sa-mi trimita ceva cerere sau cadou in Farmville.  *sigh Am incercat sa le dau ignore dar le primeam in continuare. Le-am dat block si atunci am inceput sa primesc notificarile pe mail. Acum nu imi mai vin pe mail dar continua sa se acumuleze la profilul meu. Partea buna? Designul e atat de prost incat macar nu trebuie sa le vad.

Motivul pentru care inca mai am un cont deschis (presupunand ca se poate inchide vreodata) e ca in ultima vreme am intrat in contact cu fosti si actuali colegi si prieteni, fiind o placere sa vad ce mai fac, pe unde au fost si cum le merge.  Plus, the boyfriend now has his very own Facebook page. Insa overall, prefer Twitter. Nu multi n00bi si-au dat seama cum se foloseste asa ca sunt 95% sanse sa urmaresti persoane care chiar au ceva de spus. In plus, esti la curent cu toate stirile, timeline-ul miscandu-se extrem de rapid (auzeam stiri pe Twitter inainte ca acestea sa apara la TV).

PS: Am vazut The Social Network anul trecut si m-am urat pentru timpul pe care l-am pierdut urmarindu-l.  2 ore despre un individ detestabil dat in judecata, pe buna dreptate, de cel pe care l-a dat afara din afacere. Beah, parca vad ca ia Oscar-ul.

UPC a murit, traiasca RDS?

Povesteam intr-un articol anterior de calitatea la customer service-ul de la UPC. Iar acum soc, la sfarsitul anului, am decis sa trecem pe RDS. :P Overall aveau o oferta mai avantajoasa in ceea ce priveste pachetul de servicii (TV+Net+Telefon). Dar sa incepem cu inceputul.

A long time ago, furnizorul nostru de servicii de televiziune era Astral, care a fost apoi cumparat de UPC. Pentru partea de telefonie am ramas la Romtelecom deoarece portarea numarului in alta retea nu era inca permisa/lege.  Cand ni s-a prezentat aceasta oportunitate, am trecut si cu numarul vechi (si drag) in reteaua UPC.  Aici a aparut urmatoarea problema: puteam suna bine mersi in strainatate dar cand cineva din afara tarii incerca sa ne dea un telefon se auzea un mesaj indicand ca nu au credit suficient. Au urmat telefoane la furnizori incercand sa aflam de unde vine problema si pana la urma se pare ca era din cauza UPC, care nu are serviciul de telefonie bine pus la punct.

Bun, la problema asta s-a adaugat reducerea semnificativa a programelor transmise prin televiziunea analogica, pentru a forta astfel abonatii sa treaca la televiziunea digitala-semnificativ mai scumpa, mai ales cand ai 2 televizoare.  Nu ca ma intereseaza pe mine foarte mult TV-ul dar ii intereseaza pe ai mei.

Cireasa de pe tort a fost o intrerupere de 4 zile a semnalului de la UPC-net, tv si telefon.  In conditiile astea am inceput sa cautam alt furnizor pentru aceste servicii. Cum Romtelecom inca ofera servicii de 3 ori mai slabe si de 2 ori mai scumpe am mers pe RDS. Factura totala a scazut in timp ce viteza la net a crescut de la 10 Mb/s la 50 de Mb/s (sigur incurc ceva pe aici; also, ala e maxim in retea metropolitana) iar numarul de canale TV a crescut si el (pe analogic) de la 45 la 70.  Contractul a fost incheiat in 27 decembrie iar baietii au venit sa instaleze tot in 4 ianuarie, deci destul de repede.  Programele TV se prind ok iar ai mei jura ca a crescut calitatea imaginii. :D La net, din ce am vazut, viteza de download a crescut-pe utorrent la de un maxim de 1,1 MB/s la 2,4MB/s iar la un download de pe Steam a fost maxim 1,4 MB/s.

EDIT: Am scos un film cu viteza de download de 5.1 MB/s.

Problema este urmatoarea-la unul dintre televizoare trebuia as avem televiziunea digitala dar se pare ca nu sunt decodoare. Verificand pe net se pare ca asta este o problema frecventa la RDS. A 2-a parte a problemei este ca inca nu s-a realizat portarea numarului de fix in reteaua RDS din motive care imi scapa. Acuma nu vreau sa fiu bitchy, oamenii au venit, au instalat tot si avem si net si tv si telefon.  Dar as aprecia ceva mai multe informati: cand se face portarea, care e problema si cand primesc receiverele de care e nevoie pentru digital. Asa ca incepem luni cu un telefon la relatii cu clientii Cluj si cu altul la ANCOM.

UPDATE: Au sunat cei de la RDS (e sambata btw) sa ne spuna ca a fost aprobata portarea si din 16/01 vom avea vechiul numar de telefon. :)

Happy Christmas Eve

Noah, a venit Mosu’? :P

EDIT: Oops, am uitat ca e traditional sa arat si bradul. Here you go:

Customer Service UPC

Sunt in soc. Seara asta am sunat la UPC si am avut parte de un serviciu excelent. Extraordinar chiar. Da, UPC, aia pe care-i injuram cand nu injuram RDS-ul. Weird huh? Ce s-a intamplat?

Aprind seara televizorul dupa cam o luna, o luna jumate in care nu l-am folosit deloc. Eram prea obosita sa mai stau in fata calculatorului asa ca am zis ca 20 de minute de varieté si apoi somn. Cand aprind TV-ul surpriza: isi modificasera software-ul intre timp si imi cerea sa introduc ceva cod de 3 cifre din manualul UPC pentru a scana din nou programele. Manual pe care nu l-am vazut cred ca din ziua in care au instalat receiver-ul. Zic, daca e doar din 3 cifre poate e ceva basic (gen 000). Incerc si nimeresc frecventa de Bucuresti (eu fiind in Cluj). Receiver-ul isi face treaba si imi arata prompt ca a detectat 137 de programe (da, si eu m-am mirat) din care se vad/aud fix 0. Yupi, now what? Pai am incercat sa revin la ecranul initial care imi permitea sa scanez frecventa. PIN protected. In gandul meu lux, 1234, fiind super obisnuita de la telefon (please don’t steal it).  Aiurea, nu-i asta si mai am o incercare. Asa ca pun mana pe telefon si sun la suport tehnic. Tin sa spun ca imi iubesc telefonul touch screen dar cand trebuie sa sun la numere care imi cer sa apas 2, apoi 3, apoi codul de client din 7 cifre imi vine sa turb. Pentru ca nu merge! Asa ca mi-a raspuns cineva foarte repede dar cum am dus telefonul la ureche s-a apasat ceva tasta si s-a terminat conv0rbirea. So I went old school. Am bagat fixul in priza la incarcat si seara la 21, cand am ajuns acasa, sun iar.

De ceva timp lucrez pe call quality, stiu cum ar trebui sa decurga o convorbire si tin sa spun ca baiatul care mi-a raspuns a respectat toti pasii. S-a prezentat, a avut rabdare, nu s-a enervat odata, politicos, amabil, tot ce-ti poti dori. Mi-a rezolvat problema in fix 2 minute, fara chestii de genul nu sunt eu titulara contractului si sa sune ea. Awesome, ma bucur ca am sunat si mi-e jena ca nu i-am urat sarbatori fericite la sfarsit.

Cute earrings

So what if I’m only gonna wear them once a year? M-a lovit “spiritul sarbatorilor”. :P

Cum te intampina britanicii la aeroport

Sincer, cand am citit titlul filmuletului, ma asteptam la indiferenta, momente Punk’d sau ceva de genul. But it’s actually quite moving.  Desi e o campanie T Mobile. :)

The good wife’s guide

Welcome to the 1950’s.

Barbati care urasc femeile-cartea si filmul

« I’ve had many enemies over the years. If there’s one thing I’ve learned, it’s never engage in a fight you’re sure to lose. On the other hand, never let anyone who has insulted you get away with it. Bide your time and strike back when you’re in a position on strength-even if you no longer need to strike back.«

Asa cum am planuit mai devreme, saptamana asta am citit Barbati care urasc femeile (in engleza, unde a fost publicata sub denumirea The Girl with the Dragon Tattoo). Am incercat si filmul dar am renuntat rapid pentru ca nu-mi place sa-mi pierd timpul.

Nu citisem nimic despre seria Millennium inainte sa ma apuc de carte asa ca habar n-aveam in ce ma bagam. I just looove surprises. Si s-a dovedit a fi una cat de poate de placuta, cartea ajungand s-o devor in cateva zile. Stieg Larsson scrie foarte natural si fluid, nu mi-a venit sa cred cand am vazut ca a scris toata trilogia seara, dupa ce venea de la serviciu. De luat ca exemplu. Apoi majoritatea cartilor de gen “caramida” imi dau sentimentul asta de cozyness cand ma apuc de ele. It’s like an old friend waiting for you to spend time with it. Si asta nu a fost o exceptie.

N-am citit un roman politist (si aici ma refer la modern day crime) de foarte mult timp si cred ca schimbarea mi-a prins bine. Pe scurt, Mikael Blomkvist este un jurnalist celebru, recent condamnat pentru defaimare dupa ce a publicat un articol despre afacerile unui industrias suedez fara sa aiba, zic ei, probe. Pentru a evita falimentul revistei pe care o conduce (Millennium) accepta o slujba mai putin obisnuita. Este contactat de avocatul lui Henrik Vanger, capul uneia dintre cele mai cunoscute familii din industria suedeza pentru a face 2 lucruri :

1) Pretextul : sa scrie o cronica a familiei Vanger, de la origini pana in prezent

2) Sa afle care dintre membrii familiei a ucis-o pe stra-nepoata lui, Harriet, in urma cu peste 40 de ani.

Termenul pe care il are la dispozitie este de un an si, pe langa recompensa baneasca, i se promit si informatii compromitatoare despre cel din cauza caruia trebuie sa intre la inchisoare.

In paralel, facem cunostinta cu Lisbeth Salander, o tanara antisociala, la granita dintre goth si punk rock angajata de ceva timp la Milton Securities, o firma care ofera servicii de protectie si paza precum si de investigatii. In ciuda problemelor emotionale, absolut firesti avand in vedere prin ce a trecut, Lisbeth este un geniu al informaticii si calculatoarelor si reuseste sa gaseaca cele mai compromitatoare informatii in cazurile care ii sunt date.

Acestea sunt personajele principale ale cartii si ce urmeaza sunt sute de pagini in care incearca sa afle « who did it ? » intr-un mod care iti insufla o stare de nerabdare si anticipatie pentru a vedea ce se intampla in continuare si care e concluzia.

Ziceam ca nu mi-am pierdut timpul cu filmul si o sa explic si de ce. Este o productie de 2 ore si un pic, in suedeza (quite ok, nu-i asta problema) care este o adaptare a cartii nu o ecranizare a ei. Ce inseamna asta :

• actorii sunt prost alesi-Mikael, care e descris ca atragator si cu succes la femei e urat si are fata plina cu urme de la varsat de vant, Erica e batrana iar Lisbeth mult prea emo comparativ cu imaginea din carte.
• Harriet e bruneta in carte si blonda in film
• Anita, care joaca un rol destul de important in carte, e expediata rapid in film, scuza fiind ca a murit de cancer.
• Florile presate pe care le primeste Henrik si care in care sunt tinute in biroul sau, in film sunt mutate in podul casei. Care dintr-o resedinta modesta de tara s-a transformat in palat cu parter si 2 etaje.
• In carte e nevoie de o investigatie serioasa pentru a afla cine a deschis fereastra in camera lui Harriet, in film afli dupa 15 minute. And many more.

In caz ca sunteti totusi interesati, iata trailerul:

Astea fiind spuse, cu siguranta o sa citesc si a 2-a carte din serie. Sunt curioasa ce se intampla in continuare. Mai ales dupa sfarsitul care m-a facut sa vreau sa-l iau la palme pe Mikael.

The last lecture

Randy Pausch a fost un profesor american de computer science la Universitatea Carnegie Mellon. A murit la 47 de ani, in urma complicatiilor provocate de cancer. In ultimul sau an a scris aceast prelegere pentru copiii sai. Apoi, fiind filmata, a ajuns un succes pe Youtube si s-a publicat o carte pe acelasi subiect, ajunsa best seller.

Ideile pe scurt:

• Follow your dreams
• Listen to your kids
• “It’s just a thing”
• Learn gratitude
• Don’t complain, just work harder (I’m working on it)

O gasiti completa pe net aici.

Sculpturi subacvatice

 

Stand aiurea pe net am dat de ceva absolut fascinant: site-ul domnului Jason de Caires Taylor, artist extraordinaire. Specialitatea lui este sculptura, mai precis sculpteaza statui foarte real life like care sunt apoi scufundate si lasate sa devina parte din ecosistem. Astfel, pe ele cresc corali si devin casa/loc de joaca pentru pesti. Din cate citesc pe site sculpturile sunt scufundate in apele din America de Sud. E ceva ireal de frumos la ele, cam asa imi inchipuiam eu ca arata peisajele si personajele din Mica Sirena. Si nu pot sa nu ma gandesc ce impresie vor face peste cateva sute de ani, cand vor fi uitate si apoi redescoperite. Va las cu cateva imagini, galeria intreaga o gasiti pe site-ul lui.