The fabulous life

Some updates

Posted in The world around me by daianara on October 20, 2010

Geez, parca n-am mai scris lucruri personale de secole. Dar liniste in online s-a tradus intr-o viata plina off-line. Si aia e important. :P

The boyfriend and I are doing fine si ne pregatim de Halloween. Inca nu m-am decis ce costum sa incerc dar aici am gasit o gramada de idei amuzante (like Twiter, gravedigger sau macelar). Saptamana trecuta am facut niste Halloween cookies si, in afara de glazura/decor care trebuie imbunatatite, au iesit destul de bine. Avand in vedere ca e cooking related, o sa las postarea detaliata pentru celalalt blog (si pentru cand o sa am ceva poze la indemana). Long story short, Amazon sucks and we had to make our own cookie cutters. *gasps

De cateva luni am inceput sa fac banking cu Alpha (in your face BCR!). Si am facut in sfarst pasul de a aplica (si primi!) un card de credit. Cu o limita de credit extrem de generoasa si conditii foarte avantajoase pentru mine (think 3 rate fara dobanda). In fine, mi-a dat posibilitatea sa cumpar odata toate lucrurile pe care le vroiam si tot ezitam. Si sa le platesc pe rand. Yay!

First thing was my new monitor. 20.1 inchi. Stiu ca sunt si mult mai mari dar l-am despachetat, intors pe toate partile, privit si admirat si mi se pare urias, comparativ cu vechiul CRT de 17 inchi. Glossy finish baby!

Mai imi trebuie cateva componente pentru pc (deja alese) si I’m all set. Tot dupa un research extensiv am gasit si aparatul foto pe care (de asta asta) chiar o sa-l cumpar. Nu mai vad rostul unui DSLR (timp redus, interese variate) asa ca am cautat o camera compacta care sa fie capabila de niste fotografii de calitate (prin asta inteleg ceva asemanator cu ce se gaseste aici). Dupa 50 de review-uri si o analiza a bugetului cred ca am gasit-o: Panasonic Lumix DMC-FS10. Are stabilizare optica de imagine, obiectiv wide-angle, zoom optic de 5X si filmare HD. Ain’t it pretty? They have it in pink too! :D

Saving the best for last, cred ca cel mai fain lucru pe care il facem e concediul de Revelion. Avem deja bilete de avion cumparate si rezervare la hotel facuta pentru o saptamana intreaga in Tenerife (insulele Canare) plus 2 zile (1 la dus si alta cand revenim) petrecute in Madrid. Ideea era sa gasim un loc care sa ne ofere ceva diferit de ce ne asteptam in acea perioada a anului (frig, zapada, vant, -20 de grade). Si insula (supranumita Insula primaverii eterne)  ne va oferi fix asta: soare, plaja, relaxare. Avem deja un mini-plan al celor 7 zile de acolo si parca sunt prea putine pentru cate lucruri avem de vazut/facut. Not that I’m complaining. :lol:

And now back to reading my book. Later! :D

Advertisements

Festivalul medieval Sighisoara

Posted in Personal, The world around me by daianara on August 15, 2010

La sfarsit de iulie, dupa nenumarati ani de urmarit evenimentul la TV, eu si The Boyfriend am ajuns in minunata Sighisoara pentru a lua parte la festivalul medieval. Here’s a little story about our trip.

Din motive de comoditate (aka: vrem sa fim siguri ca stam jos) am mers cu trenul. Care a avut intarziere de o ora la dus din cauza caldurii si de inca o ora la intors din cauza inundatiilor. Sweet! Nu am prins Sageata Albastra in niciuna din cele 2 ocazii insa macar se putea deschide geamul. Aer!!!

Mai sus sunt eu lafaindu-ma pe drum spre Sighisoara. Am prins compartimentul mai liber timp de vreo ora. Asta pana cand a venit un grup de highschool kids anime freaks extraordinaire, care au insistat sa se inghesuiasca in acelasi compartiment, au inceput sa sporovaiasca in japoneza, sa le sune telefoane avand ca ringtones anime theme songs si sa-si faca planuri in legatura cu proprietatile pe care le vor avea langa Tokio. :)) Fun a fost ca eu vorbeam in engleza cu The Boyfriend si la un moment dat unul dintre baieti ma intreaba:

“Excuse me, are you checking your GPS on your phone?”

Eu: Da.

El: “Do you know how much longer till we get to Sighisoara?”

Eu: Uite, suntem aici, mai avem vreo 20 de minute.”

El: “Oh, thank you”.

Cred ca to this day a ramas convins ca sunt ceva foreign chick. :P

Ok, dupa vreo 4 ore pe tren, in the scorching heat and Japanese blabber, ajungem la Sighisoara. Gara e recent renovata, baia e curata (I’m a freak, I check the bathroom in every place I go to) si este un mic fast-food/snack place/coffee shop unde poti manca/bea ceva cat timp astepti trenul. Which is what we did when the festival was over. Don’t expect greatness, e gara style, dar curat si cu personal amabil. :)

Proprietarul pensiunii la care am stat a venit sa ne ia de la gara si dupa 10 minute am ajuns la destinatie. Mai jos view from our room respectiv curtea pensiunii. Am gasit exact ce am vazut pe net cand am facut rezervarea dar nu m-am simtit foarte confortabil. Era cald si aveam de urcat 2 etaje pana la camera noastra (no A/C), patul nu era foarte confortabil, fiind vorba de o mansarda tavanul era foarte jos si m-am lovit de cateva ori, dusul curgea si de fiecare data parea ca m-am spalat pe podeaua baii, toaleta necesita ceva truc ca sa functioneze corect iar proprietarii nu s-au obosit sa ne faca patul cat timp am lipsit. Plus they had some very weird animal thing that you can read about here. Ah da, nici Internetul nu functiona. And it wasn’t the laptop. L-am dus cu noi prin oras si nu a avut nici o problema de conectare in alte locuri cu wireless.

Dupa un dus, ceva de mancare si apa rece (respectiv cafea) am chemat un taxi si am pornit sa exploram cetatea. Care este SUPERBA! Mai jos este una din multiplele intrari catre zona festivalului. Intrarea costa 10 lei de persoana pe zi, biletul continand intrari multiple. In fiecare zi biletul avea alta culoare (albastru, verde, galben) si erau puncte de control la fiecare intrare in cetate astfel incat  nu exista nici o modalitate sa te strecori inauntru neobservat. Nu ca unii n-ar fi incercat. Am trecut pe langa un grup care planuia sa intre toti folosind acelasi bilet. I didn’t stick around to  hear the details. :P

And here it is!! La cat de confuz si intortocheat era totul la inceput, dupa 3 zile acolo ne descurcam perfect. Ba am ajuns chiar sa-i dam indicatii unui sofer de taxi incepator cum sa ne duca la pensiune. In his own town!

Cetatea avea amenajata mai multe scene unde, timp de 3 zile, se desfasurau simultan evenimente. Cu nume specifice, gen Piata Cavalerilor sau Piata Trubadurilor, era o placere sa te plimbi pe stradutele inguste incercand sa le gasesti. Evenimentele variau de la turniruri, la prezentari de arme, la spectacole de magie (din care am prins doar un fragmente) la concerte de muzica. In general nu am mers sa vedem cine canta dar in ultima seara am ramas in piata centrala sa vedem un spectacol cu foc si asa am dat de Pontice. Super recomand. Daca cineva gaseste de unde se poate comanda CD-ul lor, please, let me know.  Citez de pe site-ul lor:

“Genul muzical abordat este cel traditional european cu influente mediteraneene, mai exact ceea ce se canta in perioada 1200-1800 in hanuri sau in piete.”

In a 2-a poza de mai jos e o vedere asupra orasului din Turnul cu Ceas care gazduieste si Muzeul de Istorie al orasului. Am vazut pantofi vechi de dama si galosi, firma unui palarier, plina cu flori si mini palarii, instrumente medicale si mobila de acum sute de ani, artifacte recuperate din zona si semne ale unei culturi stravechi plus figurinele din turn. Dupa mult urcat pe scari intortocheate si super inguste am ajuns la aer, deasupra tuturor.  Am gasit o vedere uimitoare a zonei si o multime de placute cu distante de la Sighisoara la diferite orase din lume. Am facut o poza cu distanta pana la Tokio, as a reminder I wanna go there some day.

Tip for future visitors. Erau o multime de comercianti ambulanti care vindeau orice de la inghetata la kurtosh kalacs la apa. In vreme ce Betty Ice avea preturi normale (2 lei o cupa) am dat de un stand care vindea home made ice cream la 8 lei globul. Delicioasa dar cam mult pentru 3 globuri. Apa era si ea scumpa, o sticla de 2 litri fiind 8 lei. Except la intrare unde ceva evanghelisti dadeau Jesus water gratis. Zic Jesus Water pentru ca peste ambalajul normal erau citate din Biblie. Ideea e ca daca iesiti din cetate si  mergeti 100 de metri gasiti un ABC cu preturi normale. :) Ah da, nu se vindea alcool decat daca stateai sa bei la terasa. Deci no walking on the streets with beer bottles/cups in hand. Yay!

Mai jos, poze cu parada cavalerilor. De 2 ori pe zi se adunau toti si defilau prin intreaga cetate. De fiecare data lumea se imbulzea sa-i vada. Stiu ca urmaream un spectacol complet insipid al si mai multor evanghelisti (cred ca au venit la recrutat) care promiteau jonglerii (realizate prost) si teatru medieval si furnizau scenete biblice puse in scena si mai prost. Cand au inceput sa vina cavalerii, toata lumea (and I mean TOATA lumea) s-a intors sa-i urmareasca pe acestia. Poor Jesus people. :P But look how cool the knights are! :D

Urmeaza ceea ce probabil e poza mea preferata. Undeva in ziua 2 am vrut sa mergem la strand. Am ajuns acolo dar nu am fost prea incantati. Sezlongurile erau putine si ocupate, era plin de lume si nici nu arata foarte modernizat. Asa ca am mers spre singurul (cred) hotel cu piscina din oras. Unde, surpriza!, am fost invitati sa le folosim piscina, sa ne odihnim picioarele pe iarba si sa stam la umbra palmierilor complet gratis. Hell yeah! Daca nu ramaneam sa luam masa acolo n-am fi platit nimic. Amuzant a fost cand nu mai erau mese libere afara si chelnerul ne-a adus o masa si scaune dinauntru, doar pentru noi. :) Not so great a fost ca am comandat dorada cu sos de lamaie si migdale si am primit dorada cu o jumatate de lamaie si fara migdale. Painea ceruta nu a venit si nici limonada pe care am vrut-o pentru a insoti desertul. Cel putin nu erau incluse pe nota de plata. :P

In aceeasi zi am vrut sa vizitam si casa memoriala Herman Oberth. Am gasit-o fara nici un fel de problema, am intrat in curte dar era inchis. Nu exista nici un orar afisat sau numar de telefon la care se putea suna pentru a stabili o vizita. Pacat.

Overall, it was super fun. Festivalul si orasul sunt incredibile-cu siguranta merita vazute-am explorat locuri noi, am profitat de un student la Arte si mi-am facut portretul, am stat la soare, ne-am distrat si am facut multe fotografii care ne fac sa zambim de fiecare data cand ne uitam la ele. So go there and have even more fun! :D

Observatorul Astronomic Cluj-Napoca

Posted in Geekesque, The world around me by daianara on July 17, 2010

Hello people! Long time no see. Dar, inainte de imbratisari patimase si lacrimi de la bucuria revederii, ma grabesc sa scriu postarea asta pentru ca:

  • am fost ieri si am umblat o gramada pana sa gasesc toate informatiile
  • Observatorul nu are pagina web (eu cel putin nu am gasit)
  • cine este interesat sa se zgaiasca la planete noaptea poate gasi aici detalii
  • the good AND the bad need to be shown

Observatorul tine de Universitatea Babes-Bolyai iar adresa corecta este Strada Ciresilor nr. 19 (nu 15 asa cum indica Google Maps). Daca mergeti pana vedeti o usa+ un gard de sarma si o cladire funny looking in fundal (cele 2 cupole ar trebui sa fie un indiciu suficient) you’re in the right place. :D Numarul de telefon furnizat de Google, in schimb, este corect: 0264 594592.

Se poate vizita vinerea (oricine vrea) si sambata (grupuri organizate).  Un bilet de intrare costa 2 lei (elevi si studenti) si 4 lei (restul lumii). Prezentarea incepe la 21.30-22.00, in functie de cat de mult se intuneca afara. Noi am ajuns la 21 acolo (I’m obsessed about showing up early) si, fiind rugati sa asteptam afara, langa o parcela de teren cu iarba necosita de 2 ani, m-am ales cu vreo 10 muscaturi enorme de tantari. Good eating. :D

Ce se poate observa sunt Venus, Marte, Saturn, Luna, ceva satelit artificial si… nucii din curte care ridica linia orizontului considerabil.

Cupola Observatorului e destul de mica (m-as hazarda sa estimez vreo 15 mp). Suficient incat claustrofobia mea sa dea semne de revenire cand a intrat a 20-a persoana (btw, pitzi, e noapte, nu stiu ce cautai acolo in mini si tocuri de 12 cm -_-).

Nu mi-a placut ca a inceput prezentarea cu planeta X (in cazul asta Venus) si ca a trebuit sa asteptam vreo 30′ pana sa vedem urmatoarea planeta pentru ca tot intra lume. Get with the program!!! Plus ca era super intuneric si de la asta + caldura era sa adorm acolo.

Telescopul pe care il au este destul de vechi si, desi s-a pus intrebarea de cate ori mareste (A: 90-380 ori; hope I’m not wrong, eu asta am auzit), se pare ca nu e suficient pentru ca imaginea pe care o vezi are dimensiunea  unui sfert dintr-un bob de mazare.

In schimb a fost foarte tarea rotirea cupolei pentru a prinde partea dorita din cer. I want that roof too. :D Oh, vroiam si un telescop dupa ce am iesit de acolo (am abandonat dupa Venus si Marte pentru ca mergea foarte incet). Insa la 4000-10000+ lei nu ma bag. :P

Oh well, if you’re in Cluj you should definitely check it out. :D

PS: Operatorul este super!

1 mai

Posted in The world around me by daianara on May 2, 2010

WARNING: Postul asta va contine mai multe poze decat e normal.

Ok, 1 mai a venit si a trecut. Oficial. Practic, sunt in week-end prelungit pana marti. Pentru prima data in ultimii 10 ani am zis sa iesim undeva si, surprinzator, toata familia a fost de acord (mai are cineva parinti care cred ca o cafea la 5 lei e irational de scumpa si apoi iti enumera cate paini cumpara de banii astia?). Am decis sa mergem la munte. Cel mai aproape sunt Cheile Turzii,  la vreo 15 km de oras. Asa ca la 10 dimineata eram in microbuz si, dupa ce am debarcat in satul cel mai apropiat de Chei , am purces la drum.

Distanta oficiala sat-Chei e de vreo 3 km. Ii fac aproape zilnic pe jos cand merg/vin de la lucru insa in cazul asta a durat vreo ora si 10 minute (one way!) de urcat, coborat si urcat dealuri+navigat prin campuri de stuf (wtf? in munti?) pana sa ajungem la destinatie.

Ta-dah!

Din pacate, cand am ajuns, am vazut ca n-am fost singurii care au avut aceeasi idee. Si da-i si treci de dube, fum, manele urland din difuzoare si  ferindu-te de cei care au venit sa-si incerce decibelii scuterelor in munti. Probabil pentru ecou. -_-

Across the bridge, down the path and down the rabbit hole we go just to find “our” spot.

Ne-am oprit chiar inainte de intrarea efectiva in rezervatie pentru ca se platea un bilet de 3 lei. Care a fost catalogat rapid drept prea scump, la fel ca berea la 4 lei sticla de 0.5 litri. :lol: Ne-am descurcat cu mancarea de acasa (yummy!), am fost sa exploram (froggy! :D), m-am jucat in apa si soare:

And I took the cheesiest picture ever. Voila:

I saw frogs, lizards, ponies, dogs and cats (after some debate it was decided we can’t take the kitty home :( ). I slept in the forest under the sky, tracked down birds, climbed trees and took this ultra rare picture with my dad. Excuse the baggy clothes, it’s not what I usually wear. :D

On the way home, while climbing the hill before we could go down the hill we also swore never to do this again without a car.

PS: Toate regulile de pe acest panou (in afara de cea cu pescuitul/vanatul) le-am vazut incalcate.

PS 2: Surprisingly enough, I’m not all that sore after our little hiking. Must be in good shape. :D

Tagged with: , , ,

Eyjafjallajokull

Posted in The world around me by daianara on April 30, 2010

To all the stuff going on in the past few weeks I need to say one thing:

Via 9gag.

PS: The title is actually not a typo or a cat randomly walking over my keyboard.

Pantofi de dans

Posted in The world around me by daianara on February 7, 2010

Dupa vreo 2 saptamani de cautare am ajuns sa iau perechea de pantofi mai sus expusa. They look much better in real life, dar noah, crappy camera.

Cursurile incep maine. Sper sa merite efortul. Mail-ul cu informatii a fost dragut, instructorul am inteles ca e ceva campion european si, desi am gasit motiv de carcoteala (orele erau scrise 8.30-10-fara P.M.-cu toate ca orele se tin, de fapt, seara), sunt relativ entuziasmata. We shall see. :)

Steampunk

Posted in The world around me by daianara on January 2, 2010

De ceva vreme D. urmareste cu interes genul steampunk si tot ce tine de el. Evit sa folosesc cuvantul “fan” pentru ca nu imi place ce implica. Revenind, exista o oarecare familiaritate si un sentiment de nostalgie de fiecare data cand dau de cate o creatie apartin subgenului. E descris ca fiind o combinatie intre fictiunea lui Jules Verne si era post-internet. Caracteristica de baza e data de elementele epocii victoriene: masini cu aburi, felinare cu gaz, strazi pavate cu piatra cubica, rochii lungi +corsete si, as zice eu, maniere. Even between archenemies.

Cu ce se mananca?

Well, conform Wikipedia: Steampunk (steam – abur, punk – conflict, protest) este un subgen al ştiinţificului fantastic şi ficţiunii speculative, care a devenit proeminent în anii 80-90 ai sec. trecut (adica 1980-1999). Lucrările încadrate în acest subgen, modelează o lume imaginară care şi-a însuşit cu desăvârşire utilizarea maşinilor cu abur. Articolul intreg in romana aici si in engleza aici.

Mai jos e un video simpatic despre adepti ai curentului care au introdus steampunkul in viata zilnica-cosplay like. M-a facut sa zambesc urmatorul citat: Steampunk is an adventure from a time that never was but one we wished it’d been. :)

Termin cu introducerea destul de lunga pentru a trece la adevaratul motiv al postului. Concursul cu tematica steampunk organizat de CG Society-site care e tata lor in ceea ce priveste digital art&artists. Marele premiu a fost luat de imaginea de mai jos, intitulata Steamnocchio, a work of art in it’s own right.

Printre castigatorii la categoria “special” se numara si ‘Alice’s adventures in steamland’, o adaptare foarte reusita dupa unul dintre personajele din Alice in Wonderland.

O lista completa a castigatorilor fie la ilustratie, fie la animatie se gaseste aici. Daca aveti curiozitatea de a da next cand ajungeti la sfarsitul paginii respective veti vedea si cu ce au participat 2 concurenti din Romania. Spor! :)

Tagged with:

Schimb de carti

Posted in The world around me by daianara on December 23, 2009

De lene, nervi si timp pierdut (mai mult sau mai putin cu folos) am tot amanat sa scriu despre evenimentul asta, la care am fost in Cluj, la sfarsit de noiembrie.

Conceptul-dragut. O data pe luna te intalnesti cu oameni care citesc si altceva in afara de Libertatea, beti o cafea, povestiti si schimbati carti.

The reality-book worms are shy as hell. Intr-o camera cu 7 persoane  (la inceput) nici una nu vorbea. Intru. Ma prezint. Tacere. Like I broke the pact of silence and now I must pay the price of their stares.

Point 2: Nu-ti zice nimeni ca, odata aduse, cartile iti intra in “circuit” si cel mai probabil nu le mai vezi veci. Nush, poate nu e asa peste tot, poate e organizarea, but I’m paying money for those books and loaning is one thing, giving  stuff away a complete other.

Point 3: Old people who get lost when you mention the Internet should have their own events. Period.

Point 4: Romanii tot romani. Am plecat chiar la sfarsit si am putut sa vad ca au fost persoane care nu si-au platit consumatia.

Point 5: Informarea mi se pare deficitara pentru outsideri, adica persoane care n-au mai fost la intalnire si nu pot deduce din 2 evenimente si o pauza de 5 luni ca se organizeaza in ultima duminica din fiecare luna, la ora 15 in Le General. Nu ajuta la repararea impresiei proaste  nici ca am trimis 3 mailuri ca sa ma interesez de data exacta si mi s-a raspuns la unul, si asta dupa vreo saptamana jumate.

Point 6: The feeling wasn’t…just right. Nu am avut senzatia de intimitate nici o secunda, parea ca toata lumea e foarte stanjenita sa fie acolo iar organizatoarea nu avea skill-ul necesar sa intretina atmosfera, sa deschida conversatia, sa prezinte oameni, etc. It was  just embarrassed looks and smiles.

Mai merg la sfarsit de ianuarie sa duc inapoi ce-am imprumutat (notice the difference?). If it’s the same this is where I and this event part ways.

Tagged with: ,

25 going on 40

Posted in The world around me by daianara on November 30, 2009

Desi asta era anul in care planuiam sa nu aniverez nimic si doar sa las ziua asta sa treaca, ceva destul de neasteptat s-a intamplat. Sarbatoresc de vreo 5 zile si parca nu se mai opreste.

A fost joi teatru cu Creatrixa si o carte cadou.

A fost vineri micul dejun si pranzul luate in oras, pe cheltuiala firmei.

A fost sambata party-ul acasa, in familie. The coziest and cutest gathering ever.

A fost duminica iesirea la Schimb de Carti si apoi cafeaua cu un vechi  prieten,  pe care nu credeam sa-l mai vad.

A fost azi party @ work, cu prajituri , sucuri, cadouri si flori.

Au fost mesaje de la persoane uitate de ani buni si acum reintalnite.

Si va fi inca o iesire la tort cu prieteni dragi.

All in all I’m not as freaked out as I thought I’d be. :D

Anii ’80

Posted in The world around me by daianara on November 1, 2009

Pentru ca e 1 noiembrie si luna asta implinesc o varsta destul de “rotunda”, si pentru ca reclama asta a ajuns sa ma obsedeze, am inceput sa fac o lista cu toate lucrurile grozave despre anii ’80 (in afara de faptul ca atunci m-am nascut eu :P). Lucruri de care ne amintim, care ne-au definit copilaria si care o sa ne faca intr-o zi sa incepem o conversatie cu “pe vremea mea”.  Here we go:

  • Pe vremea mea, distractie  era considerat Cubul Rubik. It was hate at first sight.
  • Anii ’80 au insemnat the birth point pentru o multime de filme pe care aveam sa le vad mult mai tarziu, cu toate continuarile de rigoare: Friday the 13th, Indiana Jones, Rambo, Back to the Future (The DeLorean rules!), Lethal weapon. Din pacate se termina M.A.S.H.
  • Vedeam pentru prima data papusi  Cabbage Patch Kids. Oh, the humanity, cum vroiam si eu una!
  • Atunci au aparut si primele jucarii Transformers, costau o avere.

jucarii Transformers

  • Big hair (n-am prins, eram tunsa cu regularitate ca un baietel) si blugi rupti (nu pentru varsta mea)
  • In schimb am savurat din plin perioada blugilor adusi din Turcia, pe sub mana
  • Neon clothing si awesome music. GTA Vice City e cel mai bun exemplu de joc care se desfasoara in the 80s. Click play pentru soundtrack-ul postului.
  • Telefoanele celulare aratau ca niste caramizi.  Asta la ei. La noi, bineinteles ca singurele telefoane aratau asa.
  • Columbo. In perioada aia ni se parea cel mai inteligent om de pe planeta.
  • Apareau Pac Man, Space Invaders, Tetris. La noi era Brick Game, luat din piata de la “rusi”.

Brick_game

  • Daruri pretioase de Craciun sub forma de portocale si banane. Miros de instalatie de lumini, mereu arsa.
  • Gradinita. Zero probleme.
  • Robotei din pachete de tigari
  • VHS. O seara la film insemna si mers acasa la un prieten care avea un video player si vazut casete inregistrate
  • Filme dublate de Irina Nistor.  Bucuria copilului care inca nu stia  sa citeasca.
  • Zapada suficienta si la oras, astfel incat sa faci un om de zapada serios.
  • 20 de minute de desene animate seara. Fara Internet, fara TV color. The simple life.
  • TOMANAP. Prima data ca aflu numele acestui joc. Tari, orase, munti, ape, nume, animale, plante. Toate incepand cu aceiasi litera.
  • Avioane, imposibil sa nu stiti jocul.

avioanele

  • Guma de mestecat in forma de tigara
  • Banuti de ciocolata. Ciocolata in forma rotunda si cu ambalaj de Scufita Rosie. Eh, remember?
  • Batoane cu lapte si cacao (si acum mai sunt), un fel de ciocolata de casa (da, is obsedata :D).
  • Guma Turbo cu surprize (asta cred ca era la limita intre ’80-’90)
  • Jocuri de copii: Sotron, Elastic (oho, o adevarata arta a saritului intr-un spatiu de maxim 20 de cm. Spre deosebire de Limbo, aici era cu atat mai greu cu cat se ridica elasticul-la glezne, la genunchi, la solduri…), Lapte gros (ok, asta era destul de dureros), Ratele si vanatorii, Telefonul fara fir si altele, mai mult sau mai putin letale.
  • Inghetata de fistic de la Napolact. Arata ca un pachet de unt.
  • Sticle de lapte si sana
  • Sifon
  • Tip top minitop. Megastarul copiilor. Iar ma inseala memoria, daca era la sfarsit de ani ’80 sau inceput de ’90 dar il include si pe asta aici.
  • Cutii de chibrituri, de obicei ilustrate cu fluturi
  • Revista Cutezatorii. Ocazional, un numar ratacit din Pif et Hercule.
  • Diapozitive si diafilme ( apropos, joi pe langa un ceai fierbinte poti savura si un spectacol cu diafilme. Hooray Ceainaria La Port).
  • Apolodor pinguinul calator. The most awesome children’s book.
  • Discuri de vinil cu muzica si povesti. I-au scutit de ai mei de la a inventa ceva nou in fiecare seara.

Daca mai aveti, bagati mare. I’d be happy to hear them. :D