The fabulous life

These are not tears

Posted in Mellon Collie has the blues by daianara on March 1, 2009

Hey hun!

Ieri am vorbit, cel mai probabil, pentru ultima data. I felt it’s been comming for quite some time now. Inca tot nu mi-e clar de ce. Inca tot nu vrei sa stii/spui de ce. You said I hurt you. I didn’t dare(?) say you’ve hurt me just as much. So I didn’t. Blame me, kick me, take it out on me. These are not tears falling.  I’m stronger than that. 

Asa ca incerc sa nu-mi pese. Sa nu ma gandesc, sa nu simt, sa nu stiu. Sa ma distantez la fel ca tine. Sa-mi fie de ajuns serviciul, colegii, calculatorul, just hanging around the house. Doar era suficient inainte sa fi tu. 

Ce nu pot controla totusi, e acel moment dintre deschisul ochilor dimineata si recastigarea simturilor.  Cand gandul imi zboara (ce cliseu!) involuntar si invariabil la tine. Cand incepe sa imi fie dor. Cand imi tine companie o perna mototolita si uda. But these are not tears.

Sunt curioasa daca ai inteles mesajul de final. “Solve your problems. And if you want me, come find me. You know how”. Sunt curioasa daca o sa ma mai trezesc vreodata cu un mesaj/telefon/vizita de la tine. My mind says no. My heart…I try to ignore it exists, but it refuses to follow.

So I’ll honour my promise of not looking you up. Nu are rost acum si nu ajuta la nimic. Doar ca…I can’t do this on my own. So I’m letting it fade.

4 Responses

Subscribe to comments with RSS.

  1. ce-simti said, on March 2, 2009 at 7:24 am

    Mi-a plăcut mult articolul. Îmi place felul realist în care priveşti chestiile astea în care majoritatea oamenilor îşi manifesta prosteşte orgoliu. Mi-ar părea rău să mă despart de o persoană care priveşte aşa fain viaţa, dar… ştii şi tu că sunt mai multe de atât în joc. De fapt, o relaţie între doi oameni e foarte complexă.

    O primăvară frumoasă!

  2. Diana said, on March 2, 2009 at 1:42 pm

    Probabil cel mai greu e cand celalalt se pune pe primul loc. Iar apoi ridica un zid in jurul lui pe care nu-l darami nici cu un buldozer. Iar de acolo un mai depende deloc de tine si cel mai elegant lucru pe care il poti face e sa te retragi discret. You can´t force your love onto people. :)

  3. ce-simti said, on March 3, 2009 at 9:37 pm

    Ba mai mult, e chiar posibil să îşi dea seama ce a pierdut şi să se schimbe. Însă cred că majoritatea cuplurilor care se despart sunt menite să rămână rupte. O parte experimentează o primă împăcare, dar foarte puţine se vindecă din această încercare. Întotdeauna e privită prea uşor şi majoritatea dau greş.

    Aşa că e probabil ca schimbarea lui să facă fericită pe altcineva. Oricum poţi să fii happy că ai făcut un lucru bun în lumea asta. Binele cu siguranţă se va întoarce. Aceasta e o lege care nu are nevoie nici măcar de supravegherea vreunei zeităţi pentru a exista, se întâmplă pentru că e natural să se întâmple.

  4. daianara said, on March 4, 2009 at 1:34 pm

    Ar putea suna a cinimism daca n-as vorbi cu autoritatea pe care mi-o da esecul. Dar n-am vazut vreun barbat care sa spuna “imi pare rau” sau “hai sa mai incercam o data” . Cat despre schimbare cu atat mai putin.
    Iar impacarea ar functiona daca ambii si-ar da silinta. Dar tare mi-e frica ca atitudinea lui ar fi ceva in genul “e suficient ca am zis da din nou, nu trebuie sa ma deranjez sa fac mai mult”. Cand, din contra, recucerirea ar trebui sa fie permanenta.
    E gresit sa nu ii doresti cuiva bine? Nici rau, nici bine, doar distanta.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: